PE cere măsuri ambițioase la nivelul UE pentru a proteja minorii online, inclusiv o limită de vârstă de 16 ani și interzicerea celor mai nocive practici care creează dependență. Minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.
Deputații europeni au salutat eforturile depuse de Comisie pentru a dezvolta o aplicație UE de verificare a vârstei și portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) și au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor. Potrivit deputaților, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure și adaptate vârstei din momentul conceperii.
Măsurile solicitate de Parlamentul European
• să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependență și să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependență pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârșit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă și practicile dăunătoare de ludificare);
• să se interzică site-urile care nu respectă normele UE;
• să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
• să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare;
• să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică „cutiile de pradă” și alte conținuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip „plătești pentru a avansa”);
• să fie protejați minorii de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
• să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor).
Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgență pentru a proteja minorii online, având în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătății mintale (93 %), violența psihologică cibernetică (92%) și necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conținuturi inadecvate vârstei (92%).
"Smartphone Free Childhood Romania", o inițiativă pentru un stil de viață fără telefoane mobile pentru copii
Initiativa Parlamentului European nu apare dintr-un vid. Ea reflectă o îngrijorare crescândă în rândul părinților, educatorilor și specialiștilor în sănătate mintală.
Una dintre cele mai vocale mișcări care răspunde la această criză este „Smartphone Free Childhood Romania”. Asemănătoare cu inițiativele din alte țări, aceasta își propune să conștientizeze părinții cu privire la pericolele expunerii premature și necontrolate a copiilor la smartphone-uri și rețele sociale. Activiștii susțin că este necesar să amânăm cât mai mult accesul copiilor la aceste dispozitive și platforme, pentru a le proteja dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială. Mișcarea încurajează părinții să facă pacturi între ei pentru a stabili norme comune (de exemplu, „niciun smartphone până la liceu”) și oferă resurse și suport comunitare pentru a rezista presiunii sociale.
Temele promovate de „Smartphone Free Childhood Romania” reprezintă ecoul cercetărilor prezentate în cartea bestsellerului internațional „O Generație în Pericol” („The Anxious Generation”) de profesorul american de psihologie socială, Jonathan Haidt. În lucrarea sa, Haidt argumentează în mod convingător că trecerea de la o „copilărie bazată pe joc” la una „bazată pe telefon” începând cu anii 2010 este cauza principală a exploziei tulburărilor de anxietate, depresiei și a problemelor de sănătate mintală în rândul adolescenților.
Principalele sale concluzii, care se aliniază perfect cu măsurile cerute de Parlamentul European, sunt:
Privarea de somn: Folosirea dispozitivelor până noaptea târziu perturbă grav somnul, un element vital pentru sănătatea mintală.
Pierderea jocului în lumea reală: Înlocuirea jocului fizic, creativ și social cu activități digitale împiedică dobândirea abilităților sociale, a rezilienței și a gestionării riscului.
Atenția fragmentată și dependența de recompense: Designul adictiv al platformelor („derularea la nesfârșit”, „like-urile”) antrenează creierul adolescent pentru o atenție constantă divizată și o dependență de validare externă.
Expunerea la conținuturi dăunătoare: Algoritmii de recomandare îi expun pe tineri la conținuturi extreme, dezbateri toxice și idealuri de frumusețe inaccesibile, contribuind la anxietate și dismorfie corporală.
Prin urmare, raportul Parlamentului European și măsurile precum vârsta minimă de 16 ani pentru rețelele sociale, interzicerea designului adictiv și a sistemelor de recomandare reprezintă răspunsul la nivel macro la exact aceleași probleme identificate de mișcări precum „Smartphone Free Childhood Romania” și de lucrări ca „O Generație în Pericol”. Acțiunea politică de la Bruxelles și conștientizarea civică de la bază se completează, având același scop: crearea unui mediu digital mai sigur care să permită unei noi generații să se dezvolte sănătos, atât online, cât și, mai ales, în lumea reală.
