Aversul monedei prezintă o cataramă din Tezaurul de la Apahida, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2024”.

Reversul monedei redă două aplice de șa, în formă de vulturi și inscripțiile „TEZAURUL DE LA APAHIDA” și „ISTORIA AURULUI”.

Monedele din aur sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur este 940,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema Istoria aurului – Tezaurul de la Apahida au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.


Ce reprezintă Tezaurul de la Apahida?

În apropierea Clujului, antica Napoca, s-au descoperit trei complexe fastuoase datate în a doua jumătate a secolului al V-lea şi atribuite în literatură neamului germanic al gepizilor. Complexele sutn reprezentate de două morminte princiare la Apahida şi de tezaurul de la Cluj-Someşeni ce au fost găsite în 1889, 1968 și respectiv în 1979.

Unele dintre artefacte din primul mormânt au fost recuperate de muzeul Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, cu ajutorul lui Henrik Finály, și alte două piese (un inel sigilar cu monogramă și un pandantiv cu clopoțel) au fost achiziționate de Muzeul Național Maghiar pe piața de antichități în anul 1897.

În al doilea mormânt au fost găsite piese de aur cu o greutate totală de cca. 900g, din acestea autoritățile recuperând doar 800g. Artefactele recuperate de echipa condusă de Kurt Horedt au fost duse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, iar mai apoi au fost transferate la București, în timpul înființării în 1971 a Muzeului Național de Istorie a României.

În 1979 un copil de 6 ani a descoperit o mare cataramă de aur în pământul excavat în timpul construcției sediului central al poștei. Catarama este singura piesă păstrată din al treilea mormânt. Piesa a fost preluată în anul 1980 de către Banca Națională a României, iar în 2002 a fost transferată la Muzeul Național de Istorie.