Imobiliare

Casa pasivă a împlinit 30 de ani

Început ca un experiment în 1991, conceputul “casă pasivă” a ajuns un standard în întreaga lume, un mare credit fiindu-i acordat profesorului Wolfgang Feist, care a realizat acest proiect într-o perioadă în care foarte puțini se gândeau la schimbările climatice
Casa pasivă a împlinit 30 de ani

Pe scurt, casele pasive sunt acele imobile care asigură un climat interior confortabil indiferent de sezon, fără însă a fi nevoie de o sursă convențională de încălzire, urmărindu-se astfel eliminarea folosirii combustibililor fosili, mergând pe ideea folosirii surselor regenerabile, având deci și o componentă ecologică.

Standartul Passivhaus (“casă pasivă”) a apărut în timpul unei conversații din mai 1988 între Bo Adamson de la Universitatea Lund, Suedia, și Wolfgang Feist de la Institut für Wohnen und Umwelt (Institutul pentru Locuințe și Mediu, Darmstadt, Germania), conceptul fiind ulterior dezvoltat printr-o serie de proiecte de cercetare spijinite financiar de instituțiile publice ale landului Hessen, Germania.
„Desigur, sunt fericit de această evoluție: văzând progresul de la prima clădire rezidențială experimentală la proiecte și districte din întreaga lume proiectate după standardul Casa pasivă”, a explicat profesorul Wolfgang. Cu toate acestea, el a mai ținut să precizeze că “fără un angajament mai mare din partea guvernelor vor exista foarte puține progrese în construcția de clădiri eficiente energetic”.

 

Casa pasiva - Wolfgang Feist


Familia Feist a construit proiectul pilot de Casă pasivă în parteneriat cu trei alte familii - ca un complex format din patru case terasate. Proiectul de cercetare a fost finanțat de statul federal Hessen, construcția începând în 1990 pe un șantier care fusese alocat pentru „construcție experimentală” din orașul Darmstadt.  În toamna anului 1991, proprietarii s-au mutat în noile lor case și încă din prima zi au avut loc cercetări intensive în prima Casă Pasivă, pentru ca în prezent să fie în continuă monitorizare de către Agenția Internațională pentru Energie (IEA).

O mare parte din primele „case pasive” s-au bazat pe cercetări și pe experiența constructorilor nord-americani din anii 1970, care – ca răspuns la embargoul petrolului – au căutat să construiască case care consumau foarte puțină sau deloc energie.


Numele de „pasiv” poate fi atribuit parțial şi lui William Shurcliff, un fizician american care a contribuit la proiectul Manhattan al celui de-al doilea război mondial, iar în anii 1970 a devenit un susținător al designului casei eficiente din punct de vedere energetic: „Ce nume ar trebui să i se dea acestui nou sistem? Superizolat  pasiv? Super-save pasiv? Mini-nevoie pasivă? Micro-încărcare pasivă? Înclin spre „micro-încărcare pasivă”. Oricum s-ar numi, are (prevăd) un viitor mare.” - William Shurcliff, 1979


Mai multe informații și care sunt cele 5 principii ale caselor pasive puteți citi pe www.stronggrupimobiliare.ro.
 

Foto: Peter Cook

LIKE onportalro